Consideraţii privind originile albaneze ale d-lui. Victor Ponta

Într-o emisiune recentă de la Adevărul Live (24 iulie a.c.), dl. Victor Ponta a povestit despre genealogia familiei paterne: italieni veniţi în România acum 100 de ani, aduşi din oraşul Trieste de împăratul austro-ungar Franz Iosef (1848-1916) pentru lucrările de infrastructură din vestul ţării, mai exact pietruirea drumului de la Pecica la Nădlac; pe atunci, familia se numea Ponte. Drumul de 22 de km construit de înaintaşii săi „la intrarea din Europa în România” se termină în prezent în câmp, urmând a fi continuat până la Timişoara. „Vedeti cum aşază istoria lucrurile, ca după o sută si ceva de ani poate reuşesc eu să fac, din drumul pietruit de familia Ponte, autostrada, sau să o inaugurez”, a preciat dl. Victor Ponta [1].

Acesta a fost un prilej pentru atenţionarea mass mediei privind genealogia familiei materne, Naum, dezvăluite de dl. Victor Ponta în luna martie 2014, aflat în vizită în capitala Albaniei, Tirana: „Este prima dată când mă aflu în Albania, la Tirana, şi sper să revin cu altă ocazie. Familia bunicului meu a plecat din Moscopole spre România, aşa încat ar fi trebuit să ajung pâna acum aici, dar e bine că am ajuns şi acum”. Anumiţi ziarişti, deşi au observat că „Naum este un nume specific aromânilor şi zonei Balcanilor”, însă au considerat că originile sale sunt albaneze. Or, „descendență moscopoleană” şi numele familiei Naum ar indica, mai degrabă, apartenenţa la românitatea de la sud de Dunăre. Moscopole este un mic sat aflat în Albania, la graniţa cu Grecia. În secolul XVII era cel mai mare oraș din Balcani și centru cultural și comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani.

Gestul lui Victor Ponta de a vorbi despre originile familiei sale ni se pare interesant, şi considerăm că ar fi util dacă mai mulţi oameni politici ar vorbi despre rădăcinile lor, mai ales în contextul în care genealogia devine destul de populară. Aceste origini nu sunt însă tot timpul cele mai favorabile: George Maior, actualul şef al Serviciului Român de Informaţii (SRI), a fost acuzat în aprilie 2014 pentru faptele unuia dintre cei 8 străbunici ai săi, Carol Major, de etnie maghiară, din partea tatălui (tatăl tatălui tatălui), care, ca învăţător la şcoala primară din comuna Dăbâcă din judeţul Cluj, ar fi chinuit în timpul ocupatiei horthisto-fasciste a NV Transilvaniei (1940-1944) copiii români care „nu știau să scrie și să citească în limba maghiară, fapt firesc în condițiile în care s-au născut după Unirea Transilvaniei cu România” [2].

_________________________________

Notă: [1] „Ma intreaba foarte multa lume de unde e numele de Ponta. Pot sa va spun ca familia mea a venit din Trieste, la Pecica, a fost adusa de catre imparatul austro-ungar pentru a construi si a pietrui drumul de la Pecica la Nadlac si, uite, dupa o suta si ceva de ani m-am dus cu domnul ministru Rus sa constatam cum am facut in Romania, la intrarea din Europa in Romania, deci de la Nadlac la Pecica, 22 de kilometri de autostrada, foarte frumosi, care se termina in camp. […] Acum sigur lucram, facem proceduri sa-l terminam pe al doilea, ca din camp sa se duca, intr-adevar, in centura Aradului si, practic, macar de la Timisoara, daca nu de la Bucuresti, dar de la Timisoara pana la Viena sa mergi pe autostrada. Vedeti cum aseaza istoria lucrurile, ca dupa o suta si ceva de ani poate reusesc eu sa fac, din drumul pietruit de familia Ponte, sa fac autostrada sau sa o inaugurez.”

[2] ”Străbunicul său din partea tatălui a fost de etnie maghiară, având numele Carol Major (se citește Moior) și fiind  învățător la școala primară din comuna Dăbâca din județul Cluj (întâmplător comuna mea natală). În timpul regimului de ocupație horthisto-fascistă a Nord-Vestului Transilvaniei, acesta s-a remarcat printr-o duritate extremă fața de copiii români care nu știau să scrie și să citească în limba maghiară, fapt firesc în condițiile în care s-au născut după Unirea Transilvaniei cu România. Învățătorul Major îi sancționa inclusiv pe cei care cunoșteau cât de cât limba maghiară, dar nu se exprimau cu accentul specific. Conform unor localnici, a ajuns până acolo încât pe unii copii i-a pedepsit punându-i în jug. Din aceste motive, după eliberarea Transilvaniei de sub ocupația horthisto-fascistă, câțiva părinți întorși de pe front i-au aplicat o corecție fizică învățătorului Major, în urma căreia acesta a fugit din Dăbâca împreună cu întreaga familie, stabilindu-se în Beclean județul Bistrița Năsăud (la circa 60 km distanță), iar ulterior atât el cât și fiii săi s-au înscris în Partidul Comunist Român. Carol Major a avut doi fii născuți în localitatea Dăbâca, dintre care unul a devenit ceferist la Beclean și este tatăl profesorului Liviu Maior (tatăl lui George Maior n.n.), iar celălalt a devenit medic dentist la Comitetul județean Cluj al PCR”.