Centrul de Genealogie

Găseşti aici informaţii de la care poţi porni pentru a începe (sau a continua mai temeinic) o cercetare genealogică – pe site-uri genealogice sau direct la "surse"

„Strămoşi pe alese” (Filip-Lucian Iorga)

stramosi-pe-alese-calatorie-in-imaginarul-genealogic-al-boierimii-romane_1_produs„Îndemn pe cititor să se cufunde în lectura cărţii, care nu e numai interesantă şi adesea hazlie, ci şi cu adevărat pasionantă.“ (Neagu DJUVARA)

„În genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic. Este meritul lui Filip-Lucian Iorga de a introduce subiectul cu adevărat în istorie: în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale. El arată în chip convingător că lucrul care contează până la urmă nu este atât realitatea strictă a unei descendenţe, cât propria reprezentare a acesteia şi mai ales receptarea publică. Ne aflăm în faţa unor strategii de legitimare, oglindind dorinţa de afirmare şi lupta pentru întâietate între familiile boiereşti, şi nu mai puţin efortul acestora de a se integra în aristocraţia europeană. E în fond o preluare, şi sub acest aspect, a modelului occidental, odată cu procesul de modernizare şi occidentalizare declanşat după 1800.“ (Lucian BOIA)

„Fascinantă este evoluţia tipului de fabulaţie genealogică. Anticii îşi căutau strămoşii printre zei. În Antichitatea târzie şi în Evul Mediu, devine preponderentă raportarea la Antichitatea propriu-zisă. În epoca modernă, se încerca legarea fie de începuturile medievalităţii, fie de Antichitate. În toate cazurile, strădania de a găsi strămoşi iluştri a mers mână în mână cu şarlatania, cu impostura, cu falsul. Socotesc că prin cartea lui, Filip-Lucian Iorga pune bazele unui mod (poate chiar a unei direcţii) de cercetare, pentru care ea constituie o abordare preliminară, ale cărei continuare şi dezvoltare suntem îndreptăţiţi să le aşteptăm cu tot interesul. Cu asemenea cercetări, ştiinţa genealogică însăşi se află la o răscruce.“ (Ştefan S. GOROVEI)

Filip-Lucian Iorga

FILIP-LUCIAN IORGA s-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni. Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011). Stagiu la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siècle, Universitatea Paris IV – Sorbona (2009–2010). Studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004). În prezent, este director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti și vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Erbiceanu”. Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (din 2002). În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. A publicat volumele Genocidul comunist în România, vol. IV, Reeducarea prin tortură (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu (Humanitas, 2005, 2007, 2012), Les Cazaban. Une chronique de famille (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), Le tempérament œcuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Éric Mension-Rigau, Jordi Savall (Éditions Baudelaire, Lyon, 2013). Autor al chestionarului Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, marii burghezii şi elitelor intelectuale româneşti. Blog personal: poianamosnenilor.wordpress.com

lansare-de-carte-stramosi-pe-alese-calatorie-in-imaginarul-genealogic-al-boierimii-romane-de-filip-lucian-iorga-joi-7-februarie-2013-ora-19-00DE LA LANSAREA CĂRŢII (7 februarie 2013, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu)

„Filip-Lucian Iorga a vorbit despre genealogia cărţii, care se regăseşte în propriul său imaginar genealogic, ca şi în discuţiile cu profesorii Neagu Djuvara şi Lucian Boia ori cu Gabriel Liiceanu, care i-a cerut, ca editor, şi o altă lucrare după publicarea dialogului cu Alexandru Paleologu”, în 2005 (via Realitatea Tv)

IMAGINI – via Facebook Humanitas Cişmigiu

NOTĂ: „Strămoşi pe alese” (Humanitas, 2013, Bucureşti) este varianta publicată a tezei de doctorat „Imaginarul genealogic al familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească, în secolul al XIX-lea” (2011), sub coordonarea prof.univ.dr. Lucian Boia.

3 comentarii la “„Strămoşi pe alese” (Filip-Lucian Iorga)

  1. tudorvisanmiu
    iulie 26, 2013

    Reblogged this on tudorvisanmiu.

  2. Pingback: Despre importanţa corectitudinii în redarea genealogiei | Servicii Memorialistice

  3. Pingback: Povestirea unui eveniment: “Destinul unui palatin: Radion Chiaburu” | Clasa palatină

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 33 de urmăritori

Statistică

  • 155.590 hits
%d blogeri au apreciat: